Istoricul Bisericii Parohiei Ruginoasa

Istorie Decembrie 29, 2011

 

Cunoscută ca Biserica Domnească din Ruginoasa, a fost ctitorită în anul 1811 de marele vistiernic Săndulache Sturza. În această biserică au fost înmormântate până în 1944 osemintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost inclus pe Lista monumentelor istorice,  fiind format din 5 obiective. Printre aceste obiective se află Biserica "Adormirea Maicii Domnului"  și mormântul pregătit pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza, aflat în curtea bisericii.

Ctitorirea

Așa cum era obiceiul, alături de palatul său, în anul 1811, Sandu Sturza a ridicat o biserică, pe locul unde a fost anterior o altă biserică. Acest lucru rezultă din pisania ce a fost așezată la intrare și care a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. Aceasta a fost copiată pe o placă de marmură și amplasată ulterior pe peretele din partea dreapta a intrării în biserică:

"Acest sfânt și dumnezeesc locaș întru care se prăznuiește Adormirea Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria și Sfînta Mare Muceniță Ecaterina, s-au zidit din nou întru lauda măririi lui Dumnezeu de Binecredinciosul și Iubitorul de Dumnezeu boer dumnealui Sandu Sturza Marele Vistiernic și soția sa, Domnița Ecaterina, fiica răposatului Domn Dimitrie Moruz Voievod cu fiii lor: Zmaranda și soțul său Alexandru Balș biv-vel vistiernic și Constantin Sturdza biv-vel vornic cu soția sa Elena Cantacuzino și spre veșnica pomenire răposaților întru fericirea părinților dumisale Ștefan Sturza ce au fost mare logofăt și a soției sale Luxandra Mamona și a tot neamul, la anii de la Hristos 1811."

Pe clopotul mare, ce a servit biserica din 1817 și care este astăzi piesă de muzeu în fața bisericii, se află o inscripție cu caractere chirilice care oferă informații despre ctitori:

"Acest clopot s-au făcut de iubitorul de Dumnezeu boieriu dumnealui Sandul Sturza, Marele Vistiernic și soția sa, Luminata Domniță Ecaterina Moruz / care s-au afierosit la biserica din Ruginoasa, moșia dumisale de însuși din nou zidită unde să prăznuiește Adormirea Prea / Sfintei Născătoarei de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Mariei, întru lauda Marelui Dumnezeu și spre veașnica pomenire răposaților întru fericire / dumisale Ștefan Sturza ce au fost mare logofăt și a soției sale Ruxanda Mamona și tot neamul, în zilile Binecredinciosului Domn și / oblăduitoriu a toată Moldavia, Scarlat Alexandru Calimah Vodă la anii de la HS 1817 luna lui iunie 30."

Biserica este o construcție solidă din piatră și cărămidă groasă. Stilul arhitectural aparține epocii decadente moldovenești, cu planul în formă de cruce, cu multe motive ce o face deosebită, între care și cei patru pilaștri cu capiteluri ionice de la intrare ce susțin un fronton în formă triunghiulară, motive asemănătoare Palatului Sturzeștilor. La intrare, deasupra pronaosului, se află o turlă ce servește de clopotniță, iar deasupra naosului se găsește o calotă mare.

Biserica are următoarele dimensiuni: lungime - 32 metri, lățimea - 17 metri și înălțimea turlei - 37 metri. Pe pereți sunt firide dreptunghiulare mari cât peretele, iar la cornișă ornamente în formă de pătrat sau romb.

Pictura interioară a fost realizată de un pictor italian.

Starea actuală

În timpul războiului acoperișul și turla bisericii au fost distruse, nemaiputând fi oficiate slujbe în ea. Abia între anii 1955-1958 cu purtarea de grijă a preotului Constantin Enache, Biserica Domnească a fost reparată. A fost refăcut acoperișul și turla, cu acordul Departamentului Cultelor. Pridvorul deschis de la intrarea în biserică nu a mai fost refăcut. În anii '70-'80 ai secolului al XX-lea a fost construit gardul din jurul bisericii, turnul-clopotniță de la intrarea în curte și Casa Socială, s-a introdus încălzirea centrală și s-a înlocuit clopotul vechi cu unul nou.

Între anii 1986-1989, s-a refăcut pictura veche cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Daniel mitropolit al Moldovei și Bucovinei și a episcopului-vicar Pimen Suceveanul al Arhiepiscopiei Iașilor, cu osteneala preotului paroh Gheorghe Novac și pe cheltuiala credincioșilor din Parohia Ruginoasa. Pictura interioară a fost executată de un pictor restaurator de la București, Romeo Andronic. Lăcașul de cult a fost resfințit la data de 22 august 1992, după cum atestă o placă de marmură amplasată pe partea stângă a zidului de la intrarea în biserică.

Din vechea pictură murală s-au păstrat câteva icoane – ca Sfinții Evangheliști de pe bolta naosului – ce au fost restaurate în anul 1986. Catapeteasma actuală a fost lucrată în jurul anului 1950 în Atelierele Institutului Biblic din București, unde s-a executat și pictura icoanelor din ea. În biserică se află următoarele obiecte artistico-istorice: două rânduri de veșminte preoțești lucrate cu fir de aur și argint, uzate, un potir din argint, icoana Maicii Domnului îmbrăcată în argint, cinci candele de argint și câteva icoane din vechea catapeteasmă.

În biserică, în partea stângă a pronaosului, se află portretele domnitorului Alexandru Ioan Cuza și a soției sale, Elena Cuza. În partea dreaptă a pronaosului se află cripta familiei Sturza.

În curtea bisericii se află cavoul familiei Cuza, de unde au fost deshumate în anul 1907 osemintele domnitorului și ale unor membri ai familiei sale pentru a fi reînhumate în cripta din biserică.

În prezent, această biserică este parohie a satului Ruginoasa și face parte din Protoieria Pașcani a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Biserica are două hramuri: "Adormirea Maicii Domnului" - 15 august și "Sfânta Mare Muceniță Ecaterina" - 25 noiembrie.

  • Oseminte aflate în biserică

În raclă:

                Sultana Cuza (+1865) - mama lui Alexandru Ioan Cuza

                Dimitrie (1864-1888) și Alexandru Cuza (1861-1890) - fiii lui

                Marele comis Grigore Cuza (+1869) - unchiul lui

                Dimitrie Cuza - fratele lui

În criptă:

                Săndulache și Ecaterina Sturza (ctitorii acestei biserici) cu fiii lor.

 

  • Ultimii slujitori ai acestei sfintei biserici:

Preotul Vasile Florescu (+?)

Preotul Gheorghe Filipescu (+?)

Preotul   Gheorghe Popovici (+1947)

Preotul   Constantin Enache (+1972)

Preotul Grigorel Grigoriu (+1988)

Preotul Gheorghe Novac.